1 martie , vine !

An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta �in mai bine si spor la toate. Din i�nclestarea frigului cu razele soarelui, a �intunericului cu lumina, dupa ultimele zv�rcoliri din zilele babelor, �invinge viata, primavara, soarele.
Acest triumf al re�nvieri si regenerari nu putea fi invocat deca�t prin Martisor-pe care �il daruim celor dragi la 'cap de primavara'.
Snurul alb si rosu cu o amuleta(banut, o scoica) il legau parintii la ma�na copiilor, �il daruiau flacaii fetelor, �il shimbau fetele �intre ele cu sens de urare de noroc, de sanatate ca 'argintul curat, ca piatra de r�u, ca scoica din ape'.
Martisorul daruit �in zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar p�ana la vederea primului pom �inflorit, apoi se at�rna de ramurile �Inflorite, crez�Andu-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat.

Apasati pe imagini pentru detaliu...

I�n Dobrogea martisorul se purta pa�na sa venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie 'mare si �inaripat'.
'Martisorul' era un dar ce-si trimiteau rom�anii, unul altuia,i�n ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur sp�anzurat de un gaietan de matase �impletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea �in dar �il purta la g�at p�ana c�and �int�alnea cea dint�i roza �inflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit.
Banutul �insemna �imbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii.

�in satele Transilvaniei Martisorul rosu-alb din l�ana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin �insasi 'culoarea vietii'.
Prima zi a lui Martie se numea �in calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, c�and fetele se spalau 'cu apa de omat' ca sa fie 'curate, frumoase, albe ca neaua'.

Bihorenii credeau ca insasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din 'zilele babelor' te face frumos si sanatos, iar �n Banat se �indatina ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obrajori rostind desca�ntecul 'drogobetelui de dragoste':
'Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga / Ur�ciunile sa le desparti'.

via:escoala.ro .